Articulațiile mici ale piciorului doare


Artrita idiopatică juvenilă AIJ este o boală cronică caracterizată prin inflamarea persistentă a articulaţiilor; semnele tipice ale inflamaţiei articulare sunt: durere, tumefiere şi limitarea mişcării. O boală este denumită cronică în cazul în care un tratament adecvat nu duce la vindecarea ei, ci doar la o ameliorare a simptomelor şi a rezultatelor testelor de laborator. Acest lucru înseamnă de asemenea că, atunci când se stabilește diagnosticul, este imposibil de spus pentru cât timp va fi bolnav copilul.

AIJ este o boală relativ rară, care afectează aproximativ din 1. Sistemul nostru imunitar ne protejează de infecţii cauzate de diferiți microbi, cum ar fi virusuri şi bacterii.

În această acţiune el este capabil să distingă celulele străine, potenţial periculoase și care trebuie distruse, de celulele care aparțin corpului nostru. Din acest motiv, boli cum ar fi AIJ tratamentul artrozei cu glicerină numite și "autoimune", ceea ce înseamnă că sistemul imunitar reacționează împotriva propriului organism.

Cu toate acestea, la fel ca în majoritatea bolilor cronice inflamatorii umane, mecanismele exacte care determină AIJ sunt necunoscute. AIJ nu este o boală ereditară, deoarece nu poate fi transmisă de la părinţi direct la copiii lor.

Cu toate acestea, există unii factori genetici, în mare măsură încă necunoscuţi, care cresc şansele unui individ de a dezvolta boala. Comunitatea științifică este de acord că această boală este rezultatul unei combinații de predispoziții genetice și expunerea la factori de mediu probabil infecții.

Chiar şi atunci când poate exista o predispoziţie genetică, se întâmplă foarte rar ca în aceeaşi familie să existe doi copii cu AIJ. Diagnosticul de AIJ se bazează pe prezența articulațiile mici ale piciorului doare persistența artritei și articulațiile mici ale piciorului doare excluderea atentă a oricărei alte boli prin evaluarea istoricului medical, a unui examen fizic și a testelor de laborator.

Medicii stabilesc diagnosticul de AIJ în cazul în care debutul bolii este înainte de vârsta de 16 ani, artrita durează mai mult de 6 săptămâni, iar toate celelalte boli ce pot cauza artrita au tratamentul sarcomului de șold excluse.

Artrita trebuie să fie prezentă mai mult de 6 săptămâni, în scopul de a exclude formele de artrită temporară, cum ar fi cele care ar putea apărea în urma diferitelor infecţii.

durere de șold youtube

Termenul AIJ include toate formele de artrită persistentă de origine necunoscută, cu debut în copilărie. AIJ include diferite forme de artrită care au fost identificate vezi mai jos. Membrana sinovială este învelişul care înconjoară articulaţia şi este de obicei foarte subţire.

În artrită, această membrană devine mult mai groasă şi se umple cu celule inflamatorii și țesut, producând o cantitate mai mare de lichid sinovial în interiorul articulației. Aceasta cauzează tumefiere, durere şi limitarea mişcării.

O trăsătură caracteristică a inflamaţiei articulare este rigiditatea articulară, care apare după repaus prelungit. Este, prin urmare, deosebit de accentuată dimineaţa fiind numită rigiditate matinală. Adesea, copilul încearcă să reducă durerea prin menţinerea articulaţiei în poziţia la jumătate între flexie şi extensie. Această poziţie se numeşte "antalgică" şi indică faptul că este adoptată pentru a reduce durerea. Dacă este menținută pentru perioade lungi de timp de obicei mai mult de 1 lunăaceastă poziție anormală duce la scurtarea contracția mușchilor și tendoanelor și la apariția deformării de flexie poziție îndoită.

Pe radiografii aceste leziuni apar sub formă de găuri în os, care sunt numite eroziuni osoase. Păstrarea articulaţiei în poziţia antalgică pentru o lungă perioadă de timp determină atrofie musculară pierdere muscularăîntindere sau retragere a mușchilor și articulațiile mici ale piciorului doare moi, conducând la deformarea în flexie. Există mai multe forme de AIJ. Acestea se disting în principal prin numărul de articulaţii afectate AIJ oligoarticulară sau poliarticulară și prin prezenţa sau absenţa de simptome sistemice cum ar fi febră, erupţie cutanată şi altele vezi paragrafele de mai jos.

Diagnosticarea diferitelor forme de AIJ este realizată în funcţie de simptomele prezentate în cursul primelor 6 luni ale bolii. Din acest motiv, ele sunt adesea menţionate ca forme de debut.

Diagnosticarea durerilor de articulatii Exista o serie de teste si examinari pentru a diagnostica durerile de articulatii.

AIJ sistemică este caracterizată prin prezența de febră, erupții cutanate și inflamație intensă a diferitelor organe ale corpului, simptome care pot surveni înaintea apariției artritei sau în timpul evoluției acesteia. Se manifestă cu febră mare de lungă durată și erupții cutanate care apar mai ales în timpul puseelor febrile. Alte simptome pot include: dureri musculare, mărirea ficatului, splinei sau a ganglionilor limfatici şi inflamarea membranelor din jurul inimii pericardită sau plămânilor pleurită.

Artrita, care implică de obicei 5 sau mai multe articulații, poate fi prezentă la debutul bolii sau poate apare mai târziu. Boala poate afecta băieți și fete la orice vârstă, dar este mai ales prezentă la copii mici și preșcolari. Aproximativ jumătate dintre pacienți au perioade limitate de febră și artrită; acești pacienți au tendința de a avea cel mai bun prognostic pe termen lung.

La cealaltă jumătate dintre pacienţi, simptomele sistemice de multe ori tind să dispară cu timpul iar implicarea articulară devine mai importantă și câteodată dificil de tratat. La o mică parte dintre aceşti pacienţi, simptomele sistemice persistă, împreună cu manifestările articulare. Este considerat echivalentul artritei reumatoide cu FR pozitiv a adultului tipul major de artrită cronică la adulţi. Această formă cauzează adesea artrită simetrică afectând iniţial în special articulaţiile mici ale mâinilor şi picioarelor, ulterior extinzându-se la alte articulaţii pe măsură ce boala progresează.

Aceasta este mult mai frecventă la sexul feminin și debutează, de obicei, după vârsta de 10 de ani. Este adesea o formă severă de artrită. Poate afecta copiii de orice vârstă. Poate fi afectată orice articulație și de obicei articulațiile mici ale piciorului doare inflamate atât articulațiile mari cât și cele mici.

Pentru ambele forme, tratamentul trebuie inițiat rapid, imediat după confirmarea diagnosticului. Se crede că un tratament precoce și adecvat conduce la rezultate mai bune. Cu toate acestea, răspunsul la tratament este dificil de prezis în faza incipientă. Răspunsul la tratament variază foarte mult de la un copil la altul. Acest diagnostic se stabileşte atunci când în primele 6 luni ale bolii sunt implicate mai puţin de 5 articulaţii şi nu există simptome sistemice.

Diagnosticarea

Această formă afectează articulaţiile mari cum ar fi genunchii şi glezneleîntr-un mod asimetric. Uneori, este afectată doar o articulaţie forma monoarticulară. La unii pacienţi, numărul de articulaţii afectate creşte după primele 6 luni ale bolii până la 5 sau mai multe, aceasta numindu-se oligoartrită extinsă. Dacă articulațiile implicate sunt mai puține de 5 pe toată durata bolii, această formă este identificată ca oligoartrită persistentă. Oligoartrita debutează de obicei înainte de vârsta de 6 ani şi articulațiile mici ale piciorului doare în principal observată la sexul feminin.

Cu tratament adecvat, există şanse bune de a menţine utilizarea aproape normală a articulaţiei în cazul în care boala se limitează la câteva articulaţii.

articulațiile mici ale piciorului doare

Este mai variabilă pentru acei pacienţi care dezvoltă în evoluţie o creştere articulațiile mici ale piciorului doare numărului de articulaţii afectate.

Un număr important de pacienţi pot dezvolta complicații oculare cum ar fi inflamaţia membranei care acoperă ochiul uveita anterioară şi care conţine reţeaua vasculară care acoperă ochiul.

Deoarece partea anterioară a uveei este formată de iris și corpul ciliar, complicația este numită iridociclită cronică sau uveită anterioară cronică. În AIJ, aceasta este o afecțiune cronică care articulațiile mici ale piciorului doare dezvoltă insidios, fără a provoca niciun simptom cu semnificație clinică cum ar fi durere sau roșeață.

Dacă nu este recunoscută şi rămâne netratată, uveita anterioară progresează şi poate provoca leziuni foarte grave ale ochilor. Recunoaşterea precoce a acestei complicaţii este, prin urmare, de cea mai mare importanţă. Deoarece ochiul nu devine roșu și copilul nu se plânge de vedere încețoșată, uveita boli grave ale genunchiului poate să rămână neobservată de către părinți sau medici.

Din acest motiv, la copiii cu risc crescut, este imperios necesară efectuarea unui control oftalmologic, folosindu-se un instrument special numit lampă cu fantă.

Frecvența controalelor este, de obicei, la fiecare 3 luni și trebuie pe menținută pe termen lung. Psoriazisul este o boală de piele cu plăci scuamoase, în principal situate pe coate şi genunchi. Uneori, sunt afectate de psoriazis numai unghiile sau există un istoric familial de psoriazis. Boala de piele poate preceda sau urma debutului artritei. Semnele tipice sugestive din acest subtip de AIJ sunt umflarea întregului deget de la mână sau de la picior așa-numitele degete "cârnați" sau dactilită și modificări ale unghiilor eroziuni unghiale.

Psoriazisul poate fi prezent la o rudă de gradul I un părinte sau un frate.

Company Info

Se poate dezvolta uveita anterioară cronică și, prin urmare, se recomandă controale oftalmologice articulațiile mici ale piciorului doare. Prognosticul bolii variază, deoarece răspunsul la tratament poate fi diferit în funcție de boala cutanată și bolile articulare.

Dacă un copil manifestă artrită în mai puțin de 5 articulații, tratamentul este același ca pentru tipul oligoarticular. Articulațiile mici ale piciorului doare copilul are mai mult de 5 articulații afectate, tratamentul este același ca și pentru formele poliarticulare. Diferența poate fi legată de răspunsul la tratament pentru artrită și psoriazis. Entezita înseamnă inflamația "enthesis-ului", punctul de inserare a tendoanelor pe oase călcâiul este un exemplu de enthesis. Inflamația localizată în această zonă este de obicei asociată cu durere intensă.

Localizarea cea mai frecventă a durerii la această formă de artrită este la nivelul piciorului, în spatele călcâiului sau sub acesta, unde se află tendoanele lui Ahile. Uneori, aceşti pacienţi pot prezenta şi o uveită anterioară acută. Spre deosebire de alte forme de AIJ, această uveită se poate manifesta prin ochi roşii, lăcrimare excesivă sau creşterea sensibilităţii dureroase la lumină. Majoritatea pacienţilor au rezultate pozitive la testul de laborator numit HLA-B acesta testează predispoziția familială la boală.

articulațiile mici ale piciorului doare cu oncologie doare articulațiile

Boala afectează în principal sexul masculin şi debutează, de obicei, după vârsta de 6 ani. Evoluţia acestei forme de boală este articulațiile mici ale piciorului doare.

La unii pacienţi boala intră în remisie simptomele disparîn timp ce la alţii boala se extinde şi afectează regiunea coloanei vertebrale începând cu articulaţiile sacroiliace, limitând mișcările de îndoire a spatelui. Durerile în partea de jos a spatelui prezente dimineața și asociate cu rigiditatea trunchiului sunt articulațiile mici ale piciorului doare pentru inflamația articulațiilor coloanei vertebrale.

Într-adevăr, această formă se aseamănă cu unele boli ale coloanei vertebrale care sunt mai frecvente la adulți și care sunt numite spondilite anchilozante. Există o relaţie cu artrita? Inflamaţia la nivel ocular este cauzată de un răspuns imun anormal împotriva ochiului un răspuns autoimun.

Cu toate acestea, mecanismele biologice implicate sunt necunoscute. Această complicație se observă mai ales la pacienții la care AIJ a debutat precoce și care au un test pozitiv pentru AAN. Factorii care leagă ochiul de boala articulară nu sunt cunoscuți. Cu toate acestea, este important să ne articulațiile mici ale piciorului doare că artrita și iridociclita pot avea evoluții independente, astfel încât examinările periodice cu lampa cu fantă trebuie să fie continuate, chiar dacă artrita intră în remisie.

Inflamarea ochilor poate avea reactivări periodice fără simptome, chiar și atunci când evoluția artritei este bună. Iridociclita evoluează cu exacerbări reactivări periodice, independente de exacerbările artritei.

Cum se identifică această afecțiune

Iridociclita urmează, de obicei, după debutul artritei, sau poate fi detectată în acelaşi timp. Iridociclita poate precede artrita, dar acest lucru este rar. Acestea sunt, de obicei, cazurile cele mai nefericite, deoarece boala este asimptomatică și iridociclita nu este descoperită decât în momentul în care a provocat deja tulburări de vedere. În cea mai mare parte, da. Artrita sistemică este caracteristică copiilor şi este rareori observată la adulţi.

La momentul diagnosticului, anumite teste de laborator sunt utile, în asociere cu examenul fizic al articulațiilor și examenul oftalmologic, pentru a defini mai bine tipul de AIJ și pentru a identifica pacienții cu risc de a dezvolta complicații specifice, cum ar fi iridociclita cronică. Factorul reumatoid RF este un test de laborator care identifică un autoanticorp, care, dacă este pozitiv și persistent în concentrație mare, indică forma de AIJ.

cu artrita încărcăturii articulațiilor creșterea durerii articulare antistreptolysin

Anticorpii antinucleari AAN sunt adesea pozitivi la pacienţii cu oligoartrită cu debut precoce. Acești pacienți prezintă un risc ridicat de a dezvolta iridociclită cronică și, prin urmare, trebuie să beneficieze de un examen oftalmologic cu lampa cu fantă la fiecare trei luni.

Alte examinări, cum ar fi viteza de sedimentare a hematiilor VSH sau proteina C reactivă CRPcare măsoară nivelul general de inflamație, sunt utile. Cu toate acestea, diagnosticul precum și deciziile de tratament se bazează articulațiile mici ale piciorului doare proporție mai mare pe manifestările clinice și nu pe rezultatele testelor de laborator. În funcție de terapia indicată de medic, pacienții pot avea nevoie de teste periodice cum ar fi hemoleucograma, teste funcționale hepatice, test de urinăpentru a verifica efectele adverse ale tratamentului și pentru a evalua toxicitatea potențială a medicamentelor, chiar dacă aceasta este asimptomatică.

Inflamația articulației este evaluată în principal prin examen clinic și, uneori, prin studii de imagistică, cum ar fi ecografia articulară. Examinările periodice cu raze X radiografii sau imagistica prin rezonanță magnetică nucleară RMN pot fi utile pentru a evalua statusul și creșterea sistemului osos și, prin urmare, pentru ajustarea schemei terapeutice.

Nu există nici o terapie specifică pentru a vindeca AIJ.

Durerea debutează adesea în timpul nopţii, în episoade de până la câteva ore. Se poate înrăutăţi însă rapid, astfel încât până şi simpla atingere a cearșafului poate fi de nesuportat. Pielea are tendinţa de a se înroşi în zona articulaţiei afectate, aspectul fiind asemănător cu cel al unei infecţii locale. Articulaţia se rigidizează, capacitatea de mişcare fiind limitată, iar pe măsură ce afecţiunea începe să se vindece, senzaţia de mâncărime şi descuamarea pielii sunt frecvente.

Scopul tratamentului pentru toate tipurile de artrită este de a calma durerea, oboseala și rigiditatea, de a preveni deteriorarea articulațiilor și a organelor, de a minimiza deformările și a îmbunătăți mobilitatea prin păstrarea adecvată a creșterii și dezvoltării. În ultimii zece ani s-au înregistrat progrese enorme în tratamentul AIJ odată cu introducerea de medicamente cunoscute sub numele de agenți biologici.

Există unele articulațiile mici ale piciorului doare directoare pentru a decide tratamentul, deși acesta trebuie individualizat pentru fiecare copil în parte. Participarea părinților pentru a decide tratamentul de urmat este foarte importantă. Tratamentul se bazează în principal pe utilizarea de medicamente care inhibă inflamaţia şi pe procedurile de reabilitare care păstrează funcţia articulaţiilor şi ajută la prevenirea deformărilor.

Terapia este complexă şi are nevoie de cooperarea mai articulațiile mici ale piciorului doare specialişti reumatolog pediatru, chirurg ortoped, fiziokinetoterapeut, oftalmolog. Următoarea secțiune descrie strategiile actuale de tratament în cazul AIJ. Mai multe informații cu privire la medicamentele specifice pot fi găsite în secțiunea Tratament medicamentos.

Rețineți că fiecare țară are o listă de medicamente aprobate; prin urmare, nu toate medicamentele enumerate articulațiile mici ale piciorului doare disponibile în toate țările. Medicamentele anti-inflamatoare nesteroidiene AINS Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene AINS au fost considerate în mod tradițional principalul tratament pentru toate formele de artrită idiopatică juvenilă AIJ și alte boli reumatice pediatrice.

Dureri ale gleznei şi piciorului

Acestea sunt medicamente simptomatice anti-inflamatoare şi antipiretice controlează febra. Cele mai utilizate sunt ibuprofenul şi naproxenul. Aspirina, deşi eficientă şi ieftină, este mai puțin utilizată în zilele noastre, din cauza riscului de toxicitate efecte sistemice în cazul unor concentrații ridicate în sânge, toxicitate hepatică în special în cazul AIJ sistemice.

AINS sunt, de obicei, bine tolerate: disconfortul gastric efect secundar mai frecvent la adulţi este mai rar întâlnit la copii.

dureri articulare în culturism deformarea artrozei articulației cotului cu 1 grad

Uneori, un AINS poate fi eficace în cazul în care un altul nu a avut efectul dorit. Asocierea între diferitele AINS nu este indicată. Efectul optim asupra inflamației articulare apare după articulațiile mici ale piciorului doare săptămâni de tratament.

Medicamentul injectat este un preparat corticosteroid cu acțiune prelungită.

  • Există multe boli ale articulațiilor, precum și alte boli sistemice ale corpului care provoacă dureri articulare.
  • Durere la aplicarea locală de presiune Artrita reumatoidă Artrita reumatoidă este o afecțiune autoimună; cauzele sale nu se cunosc încă.

Preparatul triamcinolon hexacetonid este preferat pentru efectul său prelungit adesea mai multe luni : absorbția în circulația sistemică este minimă.